La ora actuală, în peisajul politic românesc, politicienii noștrii fac de toate, mai puțin un lucru: să aibă grijă de populația pe care o servește. Nimic nu se face în favoarea românilor de rând.
Politicienii pun la cale la strategii și manevre care să-i facă pe cetățenii pe care-i reprezintă să-i ajute/manipuleze să fie realeși și nu ce pot face politicienii să-i ajute pe cetățenii care deja i-au ales. Realitatea este opusul a ceea ce pare că este. Pare că ni se dă, când realitatea este că, mai întotdeauna, ni se cere.
Pare doar că politicienii vor să scape de corupție, dar realitatea este că nu s-au făcut progrese, Uniunea Europeană încă ne monotorizează. Politicienii par să asculte, dar relitatea este că doar se prefac, pentru că nimic dn acțiunile lor nu dovedesc contrariul. Pare doar că politicienii vor să-i aducă în justiție pe Adrian Năstase și Miron Mitrea, dar realitatea este că ei sunt încă liberi de orice cercetare sau urmărire penală. Realitatea este amânare și targiversare, când, de fapt, pare că s-au întrunit în ședință extraordinară să discute cazurile celor doi politicieni corupți, dar votul celor prezenți a fost anulat din lipsa de cvorum (adică cei plătiți de noi să ne reprezinte în numele dreptății și egalității constituționale nu și-au îndeplinit, încă o dată, funcția pentru care au fost aleși).
Pare doar că justiția română este justițiară, când realitatea este că magistrații Curții Constituționale au amânat pănă în toamnă decizia referitoare la începerea urmăririi penale împotriva foștilor miniştrii parlamentari. Când realitatea este că infractorii se întovărășesc cu politicienii sau infractorii sunt politicienii.
Pare doar că senatorul PRM, Gheorghe Funar, şi deputatul PNL, Ioan Ghişe vor să „îmbunătăţească climatul general şi să ofere şansa publicului să aibă percepţii echilibrate asupra vieţii cotidiene, atât din punct de vedere psihic, cât şi emoţional“ prin inițierea unei legi care obligă posturile de radio şi televiziune să difuzeze, în pondere egală, ştiri pozitive şi negative. Realitatea este că acest gen de lege, a cărei act normativ a fost deja adoptat în unanimitate de Senat, dar declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională, ca și de întreaga lume, de altfel, nu face altceva decât să încerce să reducă numărul de știri care nu favorizează activitatea politicienilor români, bine cunoascuți deja pentru înaltul grad de corupție și incompetență. Doar semnătura președintelui Traian Băsescu ne despărțea de promulgarea acestei legi care încălca grav libertatea de exprimare și drepturile constituționale.
Parlamentarii sunt plătiți din banii cetățenilor, din buzunarele lor, din munca lor. Dar asta se uită foarte repede sau poate că nu se amintește destul de des sau chiar deloc. Dacă cetățenii României plătesc pe cei care-i reprezintă sau ar trebui să-i reprezinte atunci nu este clar cine este “șeful”. Șeful are puterea, dar de data aceasta șeful este șef numai când vine vorba de plătă, căci altfel este un simplu subordonat, neștiuor sau nepăsător de putera pe care o are.
Populația României are votul în mâna sa. Populația României trebuie să știe că ea își alege conducătorii. Fiecare dintre noi deținem o mică putere în mâinile noastre prin decizia votului personal, dar care puse împreună pot să formeze puterea decisivă, mai ales acum prin puterea votului uninominal.
Ce-ar fi daca politicienii ar fi plătiți după munca pe care o prestează? Nu de puține ori s-a scris în presă și s-au arătat imagini despre parlamentarii României care dorm în băncile Parlametului sau care joacă Solitaire. Ce-ar fi dacă politicienii ar fi plătiți pe comision, în funcție de ceea ce realizează? Este doar o situație ipotetică, evident, dar cu siguranță revelatoarea din punct de vedere al productivității și competenței aleșilor noștrii.