La sfârşit de an, fiecare dintre noi priveşte în propria oglindă şi recunoaşte părți ale realității personale şi colective. În acest sens, putem grupa oamenii pe două categorii: cei care văd un sfărşit şi cei care văd un început. Mai bătrâni sau mai înțelepți? Arătăm cu degetul greşeli sau memorăm învățături? Frustrări pentru anul trecut sau planuri pentru anul viitor? Simți linişte sau noi griji? Poți să laşi anul să treacă fără să te treacă şi pe tine?
Pentru români, bilanțul evenimentelor din 2007 este prilej de bucurii, ca şi prilej de supărări. Este prilej de curaj, ca şi prilej de laşitate. Este prilej de laude, ca şi prilej de mustrări. Bilanțul ne arată succese, ca şi eşecuri. Oglinda anului 2007 ne arată pe jumătate frumoşi, pe jumătate hidoşi. Ne arată cu capul sus şi ne arată cu capul plecat.
Suntem un popor de contradicții, în orice parte a lumii ne aflăm. Suntem un popor de admirat, ca şi un popor de disprețuit.
Anul acesta, conform unui sondaj recent, cea mai admirată persoană din lume este profesorul de origine română Liviu Libreascu, care şi-a dat viața ca alții să trăiasă. Actul său de nemarginit curaj, dăruire şi eroism a salvat viața studenților lui şi a atins inimile unei lumi întregi.
Când ucigaşul din sângerosul masacru de la Universitatea Virginia Tech încerca să intre în clasa la care preda, profesorul român a blocat uşa cu trupul său, în timp ce studenții lui s-au salvat ieşind pe geam.
Semnificația gestului profesorului “căruia nu i-a fost frică de moarte” se reflectă în viața pe care acesta a trăit-o ca supraviețuitor al Holocaustului, ca renumit şi admirat profesor şi om de ştiință, ca un erou în moarte ca şi în viață.
După 14 ani de aşteptare, România devine membru al Uniunii Europene, în ianuarie 2007. În sfârşit, facem şi noi parte din Europa în a cărei istorie existăm de mii de ani (Herodotus menționează de triburile dacice încă din 513 îHr.).
Plus că, în Peştera cu oase, lângă Anina, județul Caraş Severin, s-au descoperit rămăşițele celui mai vechi om modern din Europa. Ion din Anina, cum a fost numit, are o vechime de 40 de mii de ani. Cei mai vechi, dar totuşi cei mai noi.
Plus că, luptele principatelor române împotriva invaziei islamice turceşti au oprit, într-o anumită măsură, înaintarea musulmanilor înspre vestul Europei, care în acest an ne-a dat dreptul să intrăm. Aderarea în UE a venit cu o reformă în justiție (deşi Ion Iliescu tot nu a răspuns penal acuzațiilor de omor din timpul Revoluției şi a Mineriadei din 1990) o reformă în învățămât şi cu un program național de anticorupție.
“România conduce” aceasta a fost concluzia juriului de la Festivalul de Film de la Cannes, în care filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, a câştigat Palme d’Or, cel mai mare premiu. Din mai şi până în prezent, pelicula românească a adunat în palmares şi alte premii importante. Am putea spune că, filmul lui Cristian Mungiu, a câştigat cam tot ce se putea câştiga şi acum se apropie de premile Golden Globe, având şanse foarte mari de a fi nominalizat la premiile Oscar, la categoria Cel mai bun film străin.
Din octombrie, relațiile dintre Italia şi România s-au înrăutățit, când o crimă barbară a fost comisă în apropiere de Tor di Quinto, Roma, asupra italiencei Giovanna Reggiani. Presupusul criminal, românul de etnie roma Nicolae Romulus Mailat, nu a fost încă condamnat, dar se află în detenția poliției italiene. Tragicul eveniment a stârnit un val de proteste, atât în presa italiană, care prin articolele sale instiga la violență împotriva românilor, cât şi în rândul populației italiene care a recurs la acte de violență împotriva unor români nevinovați.
Ce să învățăm din această situație? Să ne ascundem după faptul că Romulus Mailat este de etnie roma şi putem spune “n-am fost noi” sau să admitem că este, în primul rand, român şi să ne asumăm responsabilitatea?
Acest act criminal nu reprezintă România, nu reprezintă cetățenii României, şi nu pentru că făptaşul este de etnie roma, ci pentru că făptaşul este un om rău. Acest act criminal nu s-a comis în numele nostru, ci este un act individual, comis de un cetățean comunitar împotriva altui cetățean comunitar. Şi asta e de condamnat. În acest sens, un exemplu de toleranță este atacul de la Universitatea Virginia Tech, al cărui criminal de origine coreană nu a fost identificat cu popor din care provenea, presa americană accentuând problemele lui phihologice, decât etnicitatea sa.
Dar să nu uităm că milioane de români lucrează cinstit în Europa, milioane de români sunt respectați şi apreciați, harnici şi inovatori.
Să ne amintim că datorită bunelor relații dintre băcăuani şi italieni, oraşul Torino s-a înfrățit cu oraşul Bacău, ajuntându-se reciproc.
Să ne amintim de Adrian Mutu, care a arătat italienilor cine sunt românii. Atacantul Fiorentinei a ajuns, în acest an, să fie cel mai bun jucător din campionatul italian de fotbal, evoluând mai bine decât campionii mondiali, Genaro Gattuso sau Andreas Pirllo.
Să ne amintim că la Bruxelles, la Salonul Internațional Eureka, toate invențiile româneşti au fost premiate, dintre care 17 cu medalia de aur.
Să ne amintim că şi în cadrul celui de-al 35-lea Salon Internațional al Invențiilor de la Geneva, inventatorii români au câştigat 50 de medalii, având succes la toate categoriile.
Să ne amintim că tratarea bolii Alzheimer sau a epilepsiei, precum şi crearea unor neuroproteze pentru oamenii paralizați, pot fi realizate acum cu ajutorul unei descoperiri făcute de doi cercetători clujeni. Studiul lui Raul Mureşan şi al Cristinei Savin, de la Centrul de Cercetări Cognitive şi Neuronale din Cluj, a fost publicat în prestigioasa revistă americană Journal of Neurophysiology.
Să ne amintim de cei cinci alpinişti români care au cucerit Vârful Matterhorn (4.468 de metri), din Elveția, despre care se spunea că este imposibil de cucerit. Echipa care a atins vârful a fost formată din salvamontiştii hunedoreni Sorin Sanda, Gheorghe Vizitiu, Sandu Borbinceane, Radu Dinu şi fostul alpinist de performanță Ecsi Krausz.
Să ne amintim că la numai 19 ani, românca Flavia Bujor a devenit extrem de cunoscută în lume, datorita romanului ei, Profeția pietrelor, pe care l-a scris la vârsta de 12 ani şi care a fost tradus în 32 de limbi. Înca de la lansare, romanul a devenit bestseller în toata Europa. Apoi, o editura din SUA a preluat drepturile de publicare şi a lansat romanul în toata lumea. Anul acesta a avut loc lansarea până şi în Vietnam, unde copiii s-au înghesuit să-l cumpere.
În Ajunul Crăciunului uită de tine şi gândeşte-te care este cel mai bun lucru pe care poți să-l faci cuiva. Şi du-te şi fă-l. Din această cauză se fac schimburi de cadouri, ca oamenii să se gândească mai întâi la alții şi apoi la sine.
Dacă ai avea spiritul Crăciunului în suflet în fiecare zi din an? Ai fi mai darnic? Ai fi mai bun? Ai întoarce şi celălalt obraz? Ți-ai iubi duşmanul ca pe tine însuți?